Este bine de stiut ca o redactare clara a unui document – indiferent de felul sau, tehnic, legislativ, comunicat de presa, discurs sau proces-verbal – va asigura traducerea acestuia repede si cu acuratete, scutind beneficiarul documentului cat si pe traducator de o corespondenta inutila, pierderea timpului cu decriptarea intelesului, ajutand astfel la dezvoltarea unui spirit de cooperare eficienta.
Iata cateva reguli de care ar trebui sa se tina cont atunci cand se redacteaza un document:
1. Este important sa se stabileasca clar cui i se adreseaza actul respectiv – specialisti, persoane interesate la un moment dat sau publicului larg – si care este scopul lui final
– solutionarea unor probleme
– informarea asupra unui subiect
– luarea unor decizii etc.
2. Cel care redacteaza documentul trebuie sa fie constient ca timpul fiecaruia este limitat. Daca materialul este prea amplu, prea stufos, risca sa piarda interesul cititorului, oricare ar fi acesta.
– mai intai stilul de adresare trebuie sa fie unul adecvat, adica sa se foloseasca pronumele personal de politete, formele pronumelui personal (singular si plural ) sunt mai rar folosite.
– in al doilea rand trebuie captata atentia cititorilor prin oferirea doar de informatii care le sunt necesare, pe scurt si in functie de importanta lor.
– in al treilea rand ar fi bine ca redactarea documentului sa aiba in vedere eventualele intrebari pe care le-ar putea pune cititorul si sa ofere aceste raspunsuri.
3. Organizarea documentului
Pe cat posibil, se recomanda rezumarea textului de tradus, iar apoi inserarea acestuia la inceputul documentului.
Titlurile si subtitlurile informative ajuta cititorul sa urmareasca argumentatia.
De asemenea, se impune folosirea imaginilor, graficelor, tabelelor acolo unde este posibil.
4. Simplificarea exprimarii
Valoarea unui document nu consta in lungimea acestuia. Se recomanda eliminarea repetitiilor, a expresiilor de tipul „dupa cum este binecunoscut” si a folosirii numelor intregi ale institutiilor de mai multe ori in document.
Frazele mai scurte pot avea un impact mai mare asupra cititorului.
Un stil simplu inseamna si:
– evitarea ambiguitatii
– folosirea formelor afirmative ale verbelor
– reducerea numarului de sinonime folosite.
5. Structurarea frazelor
Frazele trebuie structurate astfel incat sa fie intelese de la prima citire.
Actiunile trebuie prezentate in ordinea in care se desfasoara.
Nu este bine sa se ascunda informatii importante in mijlocul frazei deoarece ele pot fi scapate din vedere ce cititor.
Partea finala trebuie pusa in evidenta, aceasta fiind partea retinuta de cititori.
Folosirea formelor verbale in locul substantivelor duce la simplificarea exprimarii ( exemplu: in loc de „necesitatea planificarii actiunii” este recomandat „este necesar sa se planifice actiunea”).
In unele cazuri se mareste claritatea unui text prin transformarea substantivelor in verbe.
Se recomanda folosirea termenilor concreti in locul celor abstracti, de exemplu: „a incepe” in loc de „a demara”.
6. Folosirea diatezelor verbului
Claritatea unui text este data si de folosirea verbelor la diateza adecvata tipului de comunicare. In textele oficiale care au formulari mai lungi si mai complexe se foloseste mai mult diateza pasiva si constructiile reflexiv-pasive.
In discursurile orale, in stilul jurnalistic, este preferata diateza activa.
Nu trebuie evitata cu orice pret diateza pasiva. Ea poate fi utila atunci cand nu este necesar sa se spuna cui ii este atribuita responsabilitatea unei actiuni, atunci cand lucrul acesta este evident.
La recitirea documentului in totalitatea sa, se va acorda atentia cuvenita:
– ortografiei si punctuatiei in conformitate cu normele DOOM
– folosirii diacriticelor
– utilizarii grafiei cu „a” in interiorul cuvantului.
