Montarea ferestrelor termopan nu ar trebui lăsată pe mâna unui așa zis meseriaş sau a unui vecin priceput(nea Gheorghe ingineru’) pentru că aceştia pot pierde din vedere detalii care, ulterior, se resimt financiar, adică mai mulţi cheltuiţi cu izolarea apartamentului.
Una dintre greşelile de montaj ale unei ferestre din termopan este încadrarea acesteia în zidărie deopotrivă cu izolarea incorectă a zonelor de îmbinare. Dacă preferaţi să vă faceți montajul singuri ori apelaţi la ajutorul unui prieten ori știu eu ce „meseriaş” riscaţi ca fereastra termopan să nu asigure izolaţia perfectă ori etanşeitatea să fie înjumătăţită, ceea ce se transpune în chletuieli mai mari cu întreţinerea ori cu renovarea apartamentului întrucât în cazul unei ploi sau umidități ridicate, apa ar putea pătrunde în casă.
Astfel, este recomandat ca montajul să fie realizat de către o firmă specializată chiar dacă acest lucru presupune, aparent, costuri mai mari. Poziţionarea cea mai bună a ferestrei pentru a oferi maximul de protecţie la pereţii dintr-un singur strat este cea centrală, iar structurile cu mai multe straturi, cea mai avantajoasă poziţie de montare a ferestrei este în planul de izolaţie.
În interior nu se montează glafuri din aluminiu întrucât aluminiul este materialul cu cea mai mare conductivitate termică, favorizând astfel o pierdere de caldură în zona respectivă şi o răcire a suprafeţei interioare. O atenţie sporită trebuie acordată şi la etanşarea rosturilor la montajul rulourilor.
Cum se montează corect termopanele?
– se fixează ramele cu geam în zidărie cu ajutorul şuruburilor şi a elementelor speciale de fixare în zid în funcţie de tipul materialului din care este construit peretele: beton, BCA, etc.
– se reglează mecanismele de închidere pentru a asigura functionalitatea lor.
– se etanşează bine cu spumă poliuretanica spaţiul dintre rama şi perete. Spuma are doar rol de izolare şi nu de fixare. Nu este permisă umplerea cu spumă de etanşare a unui gol mai mare de aproximativ 10 mm, iar în cazul acesta, se folosesc profile speciale de adaptare
– este interzisă folosirea ferestrelor la mai puțin de două ore de izolarea cu spumă.
– este obligatorie efectuarea lucrărilor de reparaţie a zidăriei în jurul ferestrelor şi uşilor la interior şi exterior; aceasta se realizează după cel puţin 48 de ore de la etanşarea cu spumă
– surplusul de spumă nu se îndepărtează înaintea reparaţiilor zidăriei, deoarece aceasta poate pierde rezistența la apă
– la exterior se vor folosi materiale speciale de hidroizolatie, niciodată ipsos
– nu se acoperă fantele de drenaj aflate în tocul ferestrei la exterior.
