Colesterolul este un subiect tabu al zilelor noastre, deoarece, datorita alimentatiei incorecte, bogata in grasimi saturate animale si vegetale (margarina), dulciuri si saraca in fructe si legume, multi oameni sufera din aceasta pricina. Se spune ca nu exista aliment care sa nu contina aceasta lipida, insa, daca stim cu sa consumam produsele, cand si cum sa le combinam, putem sa il mentinem in limite normale si sa avem o viata sanatoasa.
Din punct de vedere biochimic, acesta face parte din clasa lipidelor, alaturi de trigliceride, acizi grasi etc., fiind produs aproape exclusiv in organismele animale, inclusiv in organismul uman, si este o componenta esentiala a tuturor membranelor celulare, având rol în modularea permeabilitatii acestora pentru diferiti compusi, dupa cum ne informeaza medicii pe pagina de internet “Ce se intampla doctore?”.
Pe de altă parte, potrivit aceleasi surse, din aceasta grasime se sintetizează o serie de alte substanţe importante în organism, respectiv acizii biliari care sunt implicati in digestia grasimilor pe care le ingeram si vitamina D.
Ficatul – principalul artizan in procesare si sintetizarea colesterolui
Din punct de vedere anatomic, ficatul detine rolul central in reglarea, procesarea grasimilor si sintetizarea colesterolului in organism, in diferite tesuturi si in intestine, pentru a fi, mai apoi, eliminate prin bila sub forma de saruri biliare. La nivelul intestinului, doar un anumit procent de grasimi din alimente, precum si din cele produse de ficat sunt absorbite, restul fiind eliminate prin materiile fecale.
Care este diferenta dintre colesterolul “bun” si cel “rau”
Auzim pe mult cand pronunta cele doua denumiri celebre, insa putini sunt cei care le cunosc cu adevarat semnificatia. Asa ca, ne-am gandit sa le facem o scurta prezentare.
Deoarece acesta substanta este complet insolubilain apa, prin sange circula sub forma de lipoproteine, impreună cu trigliceridele, unele dintre aceste lipoproteine prezentand risc aterogen, motiv pentru care sunt denumite şi “colesterolul rau” (LDL-colesterol).
Pe de alta parte, “colesterolul bun” (HDL-colesterol) confera protectie fată de bolile cardio-vasculare prin favorizarea transportului lipidei de la tesuturi spre ficat si excretia sa in bila.
Organismul isi regleaza singur “intrarea” si “iesirea” acestuia prin intermediul unor mecanisme complexe de reglare a metabolismului, iar cand echilibrul are de suferit, grasimea se depune, treptat, pe peretii vaselor de sange, ceea ce contribuie la ingustarea lor, afectiune denumita ateroscleroza. Este foarte nociva, in special la persoanele in varsta, deoarece poate dauna sanatatii inimii, a creierului si circulatiei periferice.
Cum se poate determina profilul lipidic?
O simpla analiza de laborator, incluzand trigliceridele si masurarea valorii totale de lipide sunt un indicator important privind riscul aparitiei de boli cardio-vasculare si coronariene, potrivit medicilor. Recoltarea sangelui se face dimineata, pe nemancate, la un interval de 9-12 ore dupa ultimul consul de lichide, alimente sau medicamente. Valorile normale sunt sub 200 mg/dl, ceea ce inseamna ca exista risc scazut de afectiuni ale inimii si ale vaselor de sange, iar o valoare mai mare de 240 mg/dl dubleaza acest factor.
