Era printr-a doispea. Un coleg de clasa imi zice, prieteneste: ce faci grasule ? Replica lui era in deplina contradictie cu imaginea pe care o aveam eu despre mine si anume de baiat slab ca batul asa cum fusesem toata copilaria si adolescenta mea. Ajuns acasa mi-am analizat imaginea in oglinda din baie si am fost nevoit sa accept evidenta : replica colegului era justificata. In schimb nu avea sa devina ingrijoratoare decat vreo 10 ani mai tarziu.
Fumam deja pe vremea aia, pe sfarsitul liceului, probabil vreo 10 tigari pe zi. Nu-mi aduc de fapt aminte cat fumam, stiu doar ca fumam cat puteam, adica cat puteam sa fur de la parinti, bani sau tigari. Amandoi (de parinti zic) depaseau serios un pachet pe zi deci era loc de sustras 5, 10 tigari fara sa se simta. Restul cumparam la bucata de la consignatia de langa liceu. Foarte tarziu am constientizat cat de rau imi faceau tigarile alea si mult mai tarziu am inceput sa incerc sa ma las de ele. Asa ca m-am dus la facultate cu tigarile in buzunar si cu mica mea problema supraponderala.
Ce-i drept in facultate tigarile m-au ajutat sa slabesc, sau, cel putin sa nu ma mai ingras. Dar nu pentru ca tigarile mi-ar fi taiat pofta de mancare (probabil ca o mai domoleau din cand in cand) ci pentru simplul fapt ca dupa ce-mi luam tigari imi ramaneau foarte putini bani de mancare. Cred ca orice fumator serios e deacord cu mine: candi iti urla plamanii dupa tigari si burta dupa mancare, prioritate au initotdeauna tigarile. Un pachet pe zi nu-mi mai era suficient. Dadeam vreo 30 de mii pe zi pe tigari si vreo 15 pe mancare (de.., alti bani), atunci cand mai ramaneau 15, daca nu, cat mai ramanea. In ritmul asta am ajuns rapid la greutatea si forma mea de adolescent. Recent am dat niste tricouri de pe vremea aia unui nepotel de 12 ani. Ii vin bine.
La putin timp dupa ce am terminat facultatea si am intrat in campul muncii am inceput sa ma ingras. Incet si sigur. In prima faza nu-ti dai seama. Nu te vezi cum te schimbi. Mai pui cate un numar la pantalon, cate un numar la camasa dar nu bagi de seama. Pana cand vezi o poza cu tine. Cu putin ghinion, dai peste una de la plaja. Acolo vezi cel mai bine cum s-a pus stratul de sunculita, cum soldurile au devenit mult mai rotunde decat trebuie sa fie, cum burta impinge tricoul, daca e poza cu tricou, sau cum se revarsa, daca e poza fara tricou, cum gusa a facut un strat sau sta sa faca. Si atunci iti zici, ca sa-ti faci curaj, eu nu ies bine in poze, nu sunt fotogenic, sau fotogenica, dar stii tu foarte bine raspunsul : esti cat se poate de fotogenic sau de fotogenica si arati in poza aia mai bine decat in realitate. Si ce faci ? Mai bagi o tigara si-ti zici trebuie sa slabesc. Si poate-ti zici si ca ar trebui sa mai raresc tigarile astea, dar ti se pare ca nu prea merg impreuna, salbitul si raritul tigarilor, asa ca nu faci nici una nici alta. Am tinut-o asa cativa ani. Intre 24 si 29 de ani m-am ingrasat constant si n-a trecut o singura zi in care sa fumez mai putin de un pachet. Stat 9 ore pe zi la un birou de la care nu ma ridicam decat sa fumez sau sa mananc.
Si cine-a zis ca fumatul slabeste ? Cu ce merge cel mai bine o tigara ? Merge cu o bere sau o cola rece. Cu ce merge cel mai rau o tigara ? Cu o ora de sport. Fumatul este sinonim cu atitudinea statica – nu am vazut pe nimeni sa alerge cu tigarea in gura – iar statul (inactivitatea fizica) e sinonim cu ingrasatul. Si-mi vine in minte imaginea asta : in pauza de la pranz, pe bancile din gradina cladirii unde aveam si inca mai am biroul, la o tigara inainte de masa de pranz, cu alti doi trei colegi fumatori. Cam pe la 12, asta in fiecare zi. Pe langa noi trec, echipati in tricou de sport, pantaloni scurti de slabit si sapca, unii dintre colegii nostri, baieti si fete, care alearga sau fac un baschet inainte de masa de pranz. Avem noroc, avem birourile langa padure, poteci, terenuri de sport, piscina comunala in apropiere, numai vointa sa ai. Aia trec deci pe langa noi, cu un aer asa de sanatate si de voiosie. Am aflat mai tarziu ca practica sportului este un remediu bun importiva depresiei si ca, in general, te binedispune. Asta pentru ca se degaja in corp nu stiu ce substanta. Cred ca fiecare a vazut figura aluia sau aleaia care tocmai a alergat o ora sau a jucat o ora de baschet si acum a terminat, e transpirat de nu mai poate si cu ultimele puteri face zambetul ala fericit. Sa revin : trec pe langa noi colegii aia care se indreapta spre padure sau spre terenurile de sport, si ne mai si arunca asa in gluma cate un « a cata e pe ziua de azi ? » adica a cata tigara vor sa zica, si atunci iti sta fumul in gat, si gustul de tigara devine murdar, stropul cald de cola de pe fundul paharului devine gretos, simti stratul de sunca cum sta sa se revarse peste pantalon, si ti-e ciuda pe aia, ii invidiezi pentru nefumatul lor, pentru aerul de sanatate pe care-l degajeaza, pentru ca sunt foarte veseli, si pentru ce ? Pentru ca se duc sa alerge in soare pana nu mai stiu de capul lor ? Si atunci iei decizia, aia pe care o tot iei de cateva ori pe saptamana, ma las de fumat, fac putina miscare. Cand ? In curand, in curand.
Cred ca am luat decizia asta de zeci, de sute de ori in primii ani de servici si probabil ca asta este si motivul pentru care, atunci cand am lasat efectiv fumatul, atunci cand am inceput sa iau bicicleta, sa alerg putin, mi-a fost asa de usor. In primele zile, in primele saptamani, eram atat de entuziasmat pentru fiecare ora care trecea fara sa fumez, pentru fiecare zi, atat de bucuros sa vad cum pot sa alerg cateva sute de metrii sau sa urc un deal cu bicicleta fara sa-mi explodeze plamanii incat nevoia fizica de fumat devenea ceva secundar. E drept ca in primele saptamani aveam tendinta sa mananc ca sa acopar foamea de tigari. Si am mancat. Am mancat mere. Cred ca niciodata n-am mancat atatea mere ca in saptamanile alea. Am luat cele mai bune mere de pe piata si, cum imi cereau plamanii o tigara, mai bagam un mar. Am trait ca intr-un delir in perioada aia, o fericire maxima sa vad cum mi se imbunatateste starea fizica pe zi ce trece. Am inceput sa vin cu bicicleta la servici – 25 de kilometri care includ si un deal. Mai ies la un tenis, mai la un inot, mai cu bicla pe deal. Nu se mai revarsa nici o burta peste pantalon, s-a retras cu totul nu stiu unde a disparut si nu mai iau foc plamanii daca alerg 50 de metri sa prind autobuzul.
Cum-slabesc.ro este un portal ce contine majoritatea salilor de fitnes si aerobic din Bucuresti grupate pe zone si servicii. Folosind filtrele de cautare, vei gasi sali de aerobic, zumba, tae bo, pilates, si culturism din toate partile Bucurestiului.
